„M-am întâlnit cu Martin în modul de „a vedea America". Însă, spre deosebire de mine, care nu aveam la îndemână decât caracterul abstract al unei concepţii, Martin cunoscuse, în privinţa Americii, nedreptatea asprelor judecăţi ale lumii, după ce-şi croise un destin trăind acolo printre oameni în carne şi oase. Familiarizat cu realităţile vieţii americane, suferea profund atunci când trebuia să le compare cu nerozia simplificatoare a locurilor comune. «Oful lui cu America», aşa ajunsesem să-i botez suferinţa. Şi, într-o bună zi, i-am propus să scrie chiar el o carte reparatorie. Aşa s-au născut paginile care urmează.” (Gabriel Liiceanu)
„Intern la Fundeni în 1967, în preajma lui Dan Setlacec, Martin Constantinescu nu-şi dorea altceva decât ceea ce orice tânăr industrios şi lucid îşi poate dori, dacă a ales chirurgia: să vindece oameni şi să-i înveţe şi pe alţii s-o facă. Adică: o clinică bine dotată, o echipă solidară de profesionişti şi promisiunea unui parcurs universitar.
În acest moment intră în scenă, ca să zicem aşa, ţărişoara: pentru meritele sale, doctorul Constantinescu e îndepărtat din învăţământ (unde nu depăşise, de altfel, treapta asistenţiei), iar logistica operatorie intră abrupt în derivă. Martin Constantinescu a părăsit România. Azi se numeşte Martin S. Martin şi a făcut cardiologie de vârf în Statele Unite.” (Andrei Pleșu)
Martin S. Martin, celebru chirurg de la Spitalul Fundeni emigrat în SUA în 1985, încearcă în aceste pagini să risipească prejudecăţile şi clişeele care s-au adunat de-a lungul timpului în legătură cu America. În cele douăsprezece scrisori adresate unui prieten din ţară, se opreşte asupra câtorva teme fundamentale ale vieţii şi istoriei americane: Părinţii Fondatori şi simbolurile naţionale, sistemul electoral şi apropiatele alegeri, armata, antiamericanismul, asistenţa medicală, solidaritatea umană, originalitatea muzicii şi a poeziei, politeţea, mâncarea, cititul etc. Prieteni, vecini, simpli cunoscuţi contribuie şi ei – prin prezenţa şi opiniile lor împărtăşite deschis – la această descriere empatică a lumii americane, iar portretele lor, extrem de vii, dau culoare şi căldură tabloului de ansamblu.
